Victor Ștefan – Legea UTP la 5 luni de la intrarea în vigoare. Confuzie, indecizie și speranță

Au trecut 5 luni de la intrarea în vigoare a Legii 81/2022 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar („Legea UTP”). A spune că această lege a zdruncinat lanțul de aprovizionare agricol și alimentar este puțin. Nu cred că ar fi o exagerare să spunem că, chiar și după 5 luni, Legea UTP pare menită să funcționeze exclusiv în realitatea lumii indicate în citatul de mai sus.

În aceste 5 luni, furnizorii, producătorii și cumpărătorii, au fost și sunt încă  lipsiți de claritate legislativă cu privire la modul de interpretare a Legii UTP. În aceste 5 luni, furnizorii, retailerii, consilierii și avocații au încercat din răsputeri să găsească soluții și interpretări cât mai corecte ale dispozițiilor legale, astfel încât operatorii economici activi pe lanț (indiferent de poziția concretă pe care o ocupă pe această piață) să fie cât mai protejați, să poată încheia contracte noi și să rămână cât de competitivi posibil pe o piață și așa aproape saturată. Totuși, metodele de interpretare a legii exersate în ani de practică s-au dovedit deseori insuficiente pentru a oferi concluzii ferme cu privire la interpretarea Legii UTP (fie în legătură cu deslușirea intenției legiuitorului fie, în anumite cazuri, cu privire la îndepărtarea textului adoptat la nivel național de litera Directivei UTP).

În data de 02 august 2022, a fost publicat pe website-ul Consiliului Concurenței, spre consultare publică, un proiect de Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de înregistrare, investigare și soluționare a sesizărilor ce vizează practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cazul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar („Regulamentul”). Termenul în care persoanele interesate au avut posibilitatea să transmită observații și propuneri cu privire la Regulament s-a împlinit în data de 02 septembrie 2022.

Această versiune a Regulamentului reprezintă un prim pas în direcția corectă, fiind un instrument cu privire la care avem încrederea că ar putea veni să clarifice multe dintre aspectele rămase neclare, atunci când va fi finalizat.

Anterior Regulamentului, furnizorii și, mai ales, retailerii aveau mai multe incertitudini decât certitudini.

De exemplu, retailerii se întrebau ce se va întâmpla în cazul în care aceeași încălcare se manifestă în mai multe magazine ale unei rețele – Regulamentul a clarificat că va fi vorba despre o singură practică neloială.

Comercianților nu le era clar dacă noțiunea de vicii ascunse este cea prevăzută de Codul civil sau una autonomă – Regulamentul a clarificat că noțiunea de „vicii ascunse” are în vedere deficiențele calitative care, existând în momentul predării bunului, nu au fost cunoscute cumpărătorului și nici nu puteau fi descoperite de el prin mijloace obișnuite de verificare sau recepție.

Retailerii se întrebau, pe bună dreptate, care este interpretarea corectă a art. 3 pct. 6 (referitoare la interzicerea/ limitarea reducerilor comerciale). Regulamentul clarifică faptul că rabaturile sunt interzise, în timp ce remizele și risturnurile sunt limitate la 20% din valoarea facturată, valoare raportată la fiecare factură individuală. În realizarea evaluării, se pare că vor fi avute în considerare prevederile contractului în temeiul căruia furnizorul acordă reducerea în cauză (deci nu o perioadă de referință anterioară).

Reprezentanții comercianților, în lipsa unei definiții legale, nu puteau să determine criteriile după care pot stabili la ce se referă sintagma „categorie de produse” (în contextul interdicției de a lista și afișa, într-o anumită categorie de produse, doar produse marcă proprie a retailerilor). Regulamentul a clarificat că această sintagmă are în vedere o clasificare largă, categoriile prezentate în anexa Regulamentului fiind, de exemplu, „dulciuri”, „snacks-uri”, „carne”, „produse lactate”. De asemenea, Regulamentul a clarificat faptul că respectiva interdicție nu este aplicabilă în cazul magazinelor de proximitate cu o suprafață de vânzare de sub 400 mp și nici în situația în care, pe categoria în cauză, nu există pe piață un produs concurent.

Nu era clar care este interpretarea corectă a interdicției de a aplica de condiții comerciale diferite pentru produsele marcă privată față de marcă proprie a cumpărătorului pentru listarea / afișarea la raft, în special în contextul interdicției separate de a impune plăți pentru listarea sau afișarea la raft. Regulamentul a clarificat că această interdicție vizează factorii luați în calcul pentru a determina oportunitatea listării / afișării la raft a produselor.

Suplimentar, și poate în principal, Regulamentul tratează aspectele referitoare la sesizările transmise în baza Legii UTP. Câteva dintre cele mai importante prevederi:

Reclamanții trebuie să justifice un interes legitim.

Interesul legitim nu se prezumă, trebuie probat. Consiliul Concurenței poate să nu dea curs unei sesizări a unei persoane care nu poate demonstra un interes legitim. Interesul legitim trebuie să subziste pe toata durata procedurii, Consiliul Concurenței putând verifica existenta acestuia în orice etapă. Nu sunt admise sesizările în interes general. Organizațiile de producători / furnizori / formele asociative ale producătorilor pot avea un interes indirect dacă: (i) respectivele organizații sunt persoane juridice fără scop lucrativ; și (ii) obiectul sesizării este susceptibil de a leza interesele a cel puțin un membru al asociației.

Solicitări de informații și inspecții

Consiliul Concurenței poate solicita reclamanților, părților implicate și terților informații și documente. De asemenea, Consiliul Concurenței poate efectua inspecții. Inspecțiile se desfășoară în temeiul ordinului de inspecție emis de Președintele Consiliului Concurenței pe baza unei note fundamentate cu privire la oportunitatea efectuării sale, cu autorizare judiciară.

Protejarea identității reclamantului

Reclamantul poate solicita ca identitatea sa sau a membrilor săi să fie protejată. În acest caz, ordinul de declanșare a cercetării aprofundate și celelalte documente procedurale emise în cadrul cercetării aprofundate nu vor conține elemente în măsură să conducă la identificarea persoanelor fizice sau juridice în cauză.

Analiza din oficiu

Consiliul Concurenței poate realiza din oficiu cercetări aprofundate, atunci când apreciază că există un temei suficient de fapt și de drept care să justifice intervenția sa.

Medierea

În situațiile în care, după sesizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Regionale și/sau a Consiliului Concurenței cu privire la o posibilă încălcare a prevederilor Legii UTP și până la adoptarea unei decizii, conflictul dintre furnizor și cumpărător se soluționează pe calea medierii, reclamantul trebuie să informeze de îndată autoritatea în fața căreia a adresat sesizarea cu privire la acest fapt, caz în care procedura încetează.

Cu toate că Regulamentul vine să răspundă diverselor întrebări apărute deja în practică, multe aspecte, însă, nu au fost clarificate încă prin această versiune a Regulamentului. Amintim, cu titlu de exemplu, lipsa unei definiții pentru termenul de „taxe” (cuprins în art. 3 pct. 19), lipsa circumstanțierii (cel puțin temporale) a noțiunii de „valoarea încasată” (cuprinsă în art. 3 pct. 20), relația dintre Legea UTP și Legea 321/2009 (inclusiv referitor la definiția termenului de contract comercial și la termenele de plată prevăzute la art. 3 pct. 1).

În așteptarea versiunii finale a Regulamentului, precum și a oricăror instrucțiuni suplimentare din partea autorităților, actorii activi pe piață continuă căutarea soluțiilor celor mai potrivite, fără a fi însă iertați de  incertitudinea care încă amenință siguranța raporturilor juridice din întreaga industrie.