Victor Ștefan – Drumul către infringement este pavat cu bune intenții

Introducere & Context

Proiectul pentru Legea Cărnii și Produselor de Carne, înregistrat sub nr. L494/2023 („Proiectul”) a fost adoptat de Senat în data de 23 octombrie 2023. Proiectul are ca scop declarat crearea unui cadru legal cu privire la sectorul de carne și al produselor procesate pe bază de carne. Acest cadru legal ar urma să includă prevederi referitoare la denumirea produselor, prezentarea și comercializarea lor.

Sub intențiile lăudabile de a satisface necesitățile de consum ale tuturor categoriilor de consumatori, precum și de a asigura informarea corectă a acestora, Proiectul conține o serie de prevederi criticabile, atât din punct de vedere al legislației interne în domeniul concurenței, cât și din perspectiva reglementărilor la nivel european.

Principalele Prevederi ale Proiectului

• Cu privire la etichetare

Proiectul reglementează o serie de obligații în ceea ce privește inscripționarea informațiilor obligatorii privind etichetarea cărnii și a produselor procesate pe bază de carne, precum și a cerințelor privind informarea explicită a cumpărătorului. Cu titlu de exemplu, prevederile au ca scop informarea consumatorului în ceea ce privește indicarea țării de origine ori a locului de proveniență.

Suplimentar față de aceste obligații care, altminteri, există și în prezent în baza legislației naționale ori europene direct aplicabile, Proiectul instituie obligații pentru operatorii economici din sectorul cărnii de a prezenta informații referitoare la toate produsele comercializate cu privire la:

• Prețul de achiziție al produselor (atât din piața internă cât și din piața externă);

Cu privire la acest punct, nu putem să nu remarcăm faptul că acesta este în mod manifest împotriva prevederilor naționale în ceea ce privește dreptul concurenței. De altfel, inclusiv Consiliul Concurenței și-a exprimat rezervele, evidențiind riscurile pe care Proiectul le presupune, respectiv:

„-  Transparentizarea excesivă a pieței, la nivelul celor mai sensibile caracteristici, respectiv preț, cost, adaos comercial, care poate amplifica efectele negative asupra pieței;

– Alinierea prețurilor de comercializare și creșterea preturilor la nivelul consumatorilor finali.”

Menționăm că, în ciuda avizului Consiliului Concurenței, forma adoptată de Senat nu a modificat forma prevederilor criticabile față de versiunea inițiatorilor.

Suplimentar, luând în calcul că prețul de achiziție trebuie inclus pe eticheta produselor, este îndoielnică interpretarea corectă, legea permițând oricare dintre următoarele interpretări:

1. Producătorii au obligația de a include pe eticheta produselor costul de producție; sau
2. Producătorii au obligația de a include pe eticheta produselor prețul perceput de la distribuitori sau de la retaileri; și/sau
3. Distribuitorii au obligația de a eticheta suplimentar produsele cu prețul perceput de la alți distribuitori de pe lanț/ de la retaileri; și/sau
4. Retailerii au obligația de a eticheta suplimentar produsele cu prețul plătit distribuitorilor sau producătorilor.

Această prevedere este inclusiv de natură a aduce confuzie, inducând în eroare consumatorul cu privire la prețul real al produsului, având în vedere că pe un produs ar fi prezente două prețuri diferite. Un factor generator de confuzie suplimentar este aplicabilitatea acestor prevederi exclusiv cu privire la carne și produsele din carne, consumatorii fiind expuși unui mod de afișare a prețurilor, în cazul acestora, și la un alt mod de afișare a prețului, în cazul tuturor celorlalte produse.

• Prețul la raft al produselor;

• Un cod QR;

În ciuda existenței unei definiții noțiunii de cod QR în cuprinsul Proiectului, nu sunt prevăzute informațiile care ar trebui incluse în cod. Ca atare, este neclară utilitatea suplimentară pe care acest cod l-ar aduce consumatorului.

• Procentul de carne din compoziție.

Includerea acestei prevederi poate fi considerată redundantă, având în vedere prevederile Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, care:

1. Sunt direct aplicabile în legislația națională; și
2. Impun operatorilor să indice procentul unui ingredient pe eticheta produsului.

În final, un grad suplimentar de neclaritate este dat de noțiunea vagă de „operatori economici din sectorul cărnii”, Proiectul neindicând în mod specific care sunt obligațiile fiecărui actor de pe lanțul de distribuție. De altfel, Proiectul prezintă și alte carențe din punct de vedere al predictibilității, ținând cont de lipsa de precizie cu privire la modalitatea concreta de aplicare (i.e. entitățile vizate, obligațiile concrete și modul de respectare intenționat, și noțiunile utilizate). Exprimăm rezerve față de ideea că simpla trimitere de la finalul Proiectului (conform căreia MADR, ANSVSA si ANPC vor elabora norme metodologice si ghidul de definiții și termeni folosiți în industria de procesare a cărnii) ar fi suficientă pentru a suplini acest viciu. O astfel de trimitere poate crea pârghii prea puternice în favoarea autorităților, fiind aptă a genera abuzuri de putere. Până la urmă, menirea normelor metodologice este de a explica modalitatea de punere în aplicare a prevederilor uni legi, nu de a contura/ exprima intenția reală a legiuitorului și nici de a suplini sau corecta lipsurile și erorile de legiferare.

• Cu privire la Produsele românești

Proiectul prevede interdicția de a marca, prin sintagma „Produs românesc”, respectiv prin culorile drapelului național orice produs din carne rezultat din carcase provenite 100% din fermele din România.

Suplimentar, produsele din carne rezultate din alte carcase trebuie comercializate într-un spațiu de prezentare delimitat, pe rafturi/ vitrine separate, față de cele rezultate din carcase provenite 100% din fermele din România. Această obligație se extinde și în cazul prezentării mențiunilor referitoare la sursa produselor în cuprinsul meniurilor și rețetelor mâncărurilor de pizzerie, fast-food, restaurant.

Consiliul Concurenței a sesizat în avizul transmis și riscurile evidente din această perspectivă, subliniind că: „Pe de altă parte, o obligație de inscripționare a sintagmei “produs românesc” pe eticheta produselor ar putea fi considerată discriminatorie, conducând la avantaje economice pentru producătorii naționali, iar acțiunea propusă ar putea afecta libera circulație a mărfurilor, serviciilor și a capitalurilor.”.

• Cu privire la carnea sintetică

Proiectul interzice comercializarea cărnii sintetice obținută în laborator din celule de animale, precum și a produselor culinare în prepararea cărora a fost utilizată carnea sintetică.

• Sancțiuni

Sancțiunile au fost majorate semnificativ în forma adoptată de Senat, acestea fiind:

1. amenda de la de la 200.000 RON la 300.000 RON pentru comercializarea cărnii sintetice;

respectiv

2. amenda de la 100.000 RON la 200.000 RON pentru toate celelalte contravenții

Următorii pași

Proiectul își urmează cursul, Camera Deputaților fiind cameră decizională. De altfel, la nivelul Senatului, a fost aprobată adoptarea Proiectului în procedură de urgență. În măsura în care Proiectul ar fi adoptat în forma actuală, există un risc real de inițiere a procedurii de infringement împotriva României. Ca atare, ne vedem nevoiți a concluziona, parafrazând o zicală celebră și reiterând titlul articolului, că drumul către infringement e pavat cu bune intenții.