Adelina Iordache – Analiza de due diligence juridic în tranzacțiile de tip M&A – de ce, când, cum?

Tranzacțiile de tip fuziuni și achiziții (Mergers & Acquisitions – M&A) reprezintă un mecanism strategic prin care companiile își extind operațiunile, își consolidează poziția pe piață sau accesează noi tehnologii și resurse. În România, tranzacțiile M&A au devenit tot mai populare în ultimii ani, fiind impulsionate de creșterea economică, expansiunea investițiilor străine și tendințele de consolidare a sectoarelor cheie, precum tehnologia, retailul și serviciile financiare.

În cadrul unei astfel de tranzacții, analiza de due diligence juridic este un proces esențial care are ca scop identificarea riscurilor istorice și conformității companiei țintă cu reglementările legale aplicabile. Aceasta ajută cumpărătorul să ia decizii informate și să negocieze termeni contractuali favorabili.

Deși mai rare în practică, există situații în care vânzătorul este interesat de a obține o analiză de due diligence în etapa de pregătire a tranzacției, în special pentru a identifica și remedia în prealabil eventuale deficiențe juridice sau pentru a putea stabili structura preferată pentru tranzacție înainte de începerea discuțiilor cu cumpărătorul. Astfel de analize sunt foarte comune în tranzacțiile de tipul competitive bid, când vânzătorul organizează o licitație privată la care participă mai mulți ofertanți ca potențiali cumpărători.

Scopul analizei de due diligence juridic

Analiza due diligence juridic urmărește în principal următoarele categorii de obiective, care sunt particularizate de la caz la caz, în funcție de interesele părților și specificul companiei țintă:

• Identificarea riscurilor juridice generale – identificarea potențialelor riscuri legale ale companiei țintă, decurgând din cele mai variate domenii analizate, determinate în funcție de activitatea comercială a companiei țintă.
• Confirmarea titlului de proprietate asupra activelor – verificarea documentației referitoare la proprietăți imobiliare, brevete, mărci și alte drepturi de proprietate intelectuală, modalitatea de dobândire și înregistrare a acestora în registrele publice, precum și existența contestațiilor din partea unor terțe persoane.
• Respectarea legislației muncii – analiza contractelor individuale și colective de muncă, a obligațiilor față de angajați decurgând din regulamentul intern, precum și a litigiilor de muncă.
• Conformitatea contractuală – revizuirea principalelor contractele comerciale cu furnizorii și cu clienții, pentru a identifica obligațiile existente, clauzele restrictive și riscurile asociate, precum și eventuale obligații de notificare sau obținere acord cu privire la tranzacție (change of control clauses).
• Aspecte de reglementare – verificarea existenței și legalității licențelor și autorizațiilor necesare pentru desfășurarea activității de către companie, atât în prezent, cât și pentru activitatea desfășurată anterior.
• Aspecte de conformitate – identificarea potențialelor acorduri sau autorizații de obținut cu privire la tranzacție, înainte sau după implementarea acesteia, de la diverse autorități sau chiar de la parteneri contractuali sau bănci finanțatoare.

Etapele analizei de due diligence juridic

Procesul de due diligence juridic începe cu colectarea și revizuirea documentelor relevante ale companiei țintă, pe baza listei preliminare de solicitări pregătită de consultanții juridici, în funcție de ariile incluse în obiectul analizei, astfel cum au fost stabilite împreună cu clientul. Cel mai adesea, lista inițială de solicitări este suplimentată cu întrebări ulterioare, care pot apărea pe baza informațiilor cuprinse în documentele astfel furnizate de societatea țintă. În măsura în care persistă anumite nelămuriri, chiar și după furnizarea tuturor documentelor relevante existente, se pot organiza întâlniri cu managementul superior al companiei țintă, pentru răspunsuri și confirmări.

Odată finalizată colectarea documentelor, urmează etapa de analiză și identificare a riscurilor. În acest pas, se evaluează posibilele riscuri juridice asociate cu activele, contractele și obligațiile existente. Se examinează clauzele contractuale pentru a detecta eventuale condiții dezavantajoase pentru cumpărător, precum și riscurile legate de litigii sau reglementări. Această analiză permite și identificarea eventualelor probleme juridice care ar putea afecta viabilitatea tranzacției sau influența structura acesteia.

Ultima etapă constă în elaborarea raportului de due diligence și formularea de recomandări. În acest raport sunt prezentate principalele constatări și riscuri identificate, împreună cu soluțiile propuse pentru diminuarea acestora. În funcție de concluziile raportului, cumpărătorul poate decide renegocierea termenilor contractuali sau implementarea unor măsuri pentru asigurarea conformității companiei achiziționate.

Impactul analizei de due diligence asupra tranzacției

Un due diligence juridic bine efectuat poate influența semnificativ:

• Prețul tranzacției, dacă sunt identificate riscuri sau pasive ascunse;
• Structura tranzacției, impunând ajustări, condiții suspensive sau acțiuni necesare;
• Calendarul tranzacției, în funcție de structura aleasă, dar mai ales din perspectiva acordurilor sau a autorizațiilor obligatoriu de obținut pentru implementarea tranzacției;
• Decizia de achiziție, dacă riscurile sunt prea mari, cumpărătorul poate reconsidera decizia de a achiziționa compania.

Concluzie

Analiza due diligence juridic este un pas esențial în orice tranzacție de M&A, asigurând transparență și protejând interesele părților implicate. O evaluare juridică detaliată poate preveni problemele post-tranzacționale și contribuie semnificativ la succesul integrării afacerii achiziționate.