GNP Guia Naghi & Partners The Legal 500 – The Clients Guide to Law Firms
23108
post-template-default,single,single-post,postid-23108,single-format-standard,theme-stockholm,qode-social-login-1.1.3,qode-restaurant-1.1.1,stockholm-core-1.1,woocommerce-no-js,select-theme-ver-5.1.8,ajax_fade,page_not_loaded,side_area_over_content,wpb-js-composer js-comp-ver-6.0.5,vc_responsive

Alina Stoica – Prețurile cu amănuntul ale medicamentelor de uz uman

Pentru a putea fi decontate în România, prețurile maximale ale medicamentelor care se eliberează pe bază de prescripție medicală trebuie să fie aprobate de Ministerul Sănătății. Ministerul Sănătăţii aprobă preţul maximal de producător, preţul maximal cu ridicata şi preţul maximal cu amănuntul.

În prezent, modul de calcul al prețurilor maximale este detaliat în cuprinsul Ordinului 368/2017 pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul şi procedura de aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman, în formula sa de calcul fiind inclusă și cota maximă a adaosului comercial de farmacie.

Rolul acestor cote de adaos comercial a generat interpretări diferite din partea instituțiilor statalului. Ca urmare a unei misiuni de audit, Curtea de Conturi a concluzionat că aceste cote de adaos sunt cote maxime, neputând fi depășite. Optica Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a fost aceea că ele reprezintă doar instrumente în stabilirea prețului cu amănuntul maximal în CaNaMed. Această divergență de opinii s-a reflectat şi în practica instanțelor de judecată[1].

Cu toate acestea, în 30 martie 2018, prin Ordinul 407/2018 privind modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 368/2017 a fost introdus art. 201, cu următorul conținut:

“Adaosul comercial de farmacie pentru medicamentele de uz uman prevăzut la art. 19 şi adaosul de distribuţie prevăzut la art. 20 sunt stabilite doar pentru calcularea preţurilor maximale cu ridicata, respectiv a preţurilor maximale cu amănuntul ale medicamentelor de uz uman.”

Deși introducerea acestui text expres ar fi trebuit să aducă clarificări și să tranșeze disputa, cel puțin pentru perioada ulterioară introducerii lui, situația generată în practică de concluziile Curții de Conturi pare să ignore existența acestui text legal și să prelungească în timp o interpretare care nu mai este însușită de legiuitor.

Cotele de adaos comercial- dublă funcționalitate?

Curtea de Conturi a desfășurat o misiune de audit financiar asupra conturilor de execuție a bugetului Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) pentru anul 2015. În baza acestei misiuni de audit, Curtea de Conturi a emis Decizia nr. 8 din 15 iulie 2016, prin care a constatat că farmaciile au practicat în unele cazuri un adaos comercial peste nivelul stabilit de Ordinul nr. 75/2009 pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul al preţurilor la medicamentele de uz uman[2]. Aplicarea unui adaos comercial mai mare a fost generată de reducerile comerciale care au diminuat prețul de achiziție al farmaciilor, iar casa de asigurări nu a avut în vedere acest aspect la decontare.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate a atacat decizia Curții de Conturi la Curtea de Apel București. Curtea de Apel București, prin Sentința nr. 2174 din 8 iunie 2017 a respins acțiunea ca neîntemeiată, stabilind, printre altele, dubla funcționalitate a cotelor maxime ale adaosului comercial pentru distribuție/ farmacii, în baza Ordinului nr. 75/2009, ele reprezentând atât limite maxime ale adaosului pentru farmacii, cât și elemente utilizate pentru calculul prețului maximal:

“Numai după abrogarea Ordinului M.S. nr.75/2009, ulterior, deci, perioadei de referinţă, autoritatea de reglementare competentă a schimbat politica/strategia în domeniu, atenuând principiul priorității interesului public şi acordând preferinţă principiului libertăţii de stabilire a preţurilor […], sens în care actul de abrogare, H.G. nr. 800/2016 (invocat de interveniente), prevede expres în denumirea sa, că priveşte „modul de calcul şi procedura de avizare şi aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman cu autorizaţie de punere pe piaţă în România”, iar în cuprinsul său, în privinţa cotelor maxime ale adaosului comercial, se menţionează că acestea sunt utilizate doar pentru calculul preţurilor maximale.   Însă, din punct de vedere legal și logic, noua reglementare nu poate justifica în vreun fel încălcarea prevederilor OMS nr. 75/2009 în perioada de timp în care acesta a fost în vigoare, inclusiv în perioada de referință.”

Cu toate acestea, din considerentele acestei hotărâri se extrag următoarele concluzii ale instanței:

  • Pe de o parte, pentru anul 2015 (i.e., perioada auditată de Curtea de Conturi), concluziile Curții de Conturi sunt corecte;
  • Pe de altă parte, începând cu 31 octombrie 2016 (i.e., data intrării în vigoare a Hotărârii de Guvern 800/2016 care schimbă strategia în domeniu, prevăzând utilizarea cotelor maxime de adaos doar în scopul calculării prețului cu ridicata maximal), concluziile Curții de Conturi (valabile pentru anul 2015) nu mai sunt aplicabile.

Așadar, odată cu abrogarea Ordinului 75/2009, s-a reținut de către instanță faptul că aceste cote maxime de adaos comercial sunt relevante doar pentru calcularea prețului maximal, în vederea includerii în CaNaMed, nu și pentru stabilirea prețurilor efective de vânzare.

Împotriva Sentinței nr. 2174 din 8 iunie 2017, CNAS a formulat recurs, iar la data de 19 mai 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat în sensul respingerii acestuia ca nefondat. Dat fiind că hotărârea nu a fost încă redactată, rămâne de văzut care au fost argumentele ICCJ în luarea acestei decizii.

Impactul disputelor jurisprudențiale

Ca urmare a deciziei ICCJ, au început să fie declanșate controale de către casele județene de sănătate, solicitând farmaciilor informații privind prețurile de achiziție a medicamentelor și discounturile primite. Cu toate acestea, deși Curtea de Conturi a emis Decizia nr. 8 din 15 iulie 2016 pentru perioada anului 2015, cu privire la care a fost efectuată misiunea de audit, solicitările primite de farmacii vizează întreaga perioadă cuprinsă între anul 2015 și data efectuării contractelor (până în prezent).

Având în vedere nuanțările existente în considerentele Sentinței nr. 2174 din 8 iunie 2017 a Curții de Apel, dar și faptul că argumentele ICCJ nu pot fi pentru moment consultate, o astfel de abordare pare să nu țină cont nici de dispozițiile legale aplicabile în vigoare, nici de argumentele instanțelor de judecată. Rămâne de văzut dacă, odată cu motivarea hotărârii de către ICCJ, va exista o schimbare de viziune cu privire la desfășurarea controalelor. În orice caz, măsurilor prevăzute în Decizia Curții de Conturi ar trebui aplicate în lumina considerentelor Sentinței Curţii de Apel București, pentru o corectă și echitabilă punere în aplicare.


[1] A se vedea Hotărârea nr. 1916/2017 din 15.06.2017 a Curții de Apel Alba Iulia prin care se admite recursul și se anulează Hotărârea nr. 1244/2016 din 29.11.2016 a Tribunalului Sibiu (care statuase că, prin Ordin, legiuitorul a stabilit expres limitele maxime ale adaosurilor comerciale, iar acestea nu trebuie depășite, chiar dacă prețurile de achiziție sunt influențate de reduceri comerciale). În recurs, Curtea de Apel Alba Iulia a considerat că Ordinul nu impune o cota maximă de adaos comercial în sarcina farmaciilor, ci un preț cu amănuntul maximal, la stabilirea căruia s-au avut în vedere, printre altele, și cotele maxime de adaos.

[2] Ordinului nr. 75/2009 a fost înlocuit de Hotărârea de Guvern nr. 800/2016, iar aceasta din urmă a fost înlocuită de Ordinul 368/2017.

No Comments

Post a Comment