Victor Ștefan – Cu un Regulament nu se face primăvară

Regulamentul privind procedura de înregistrare, investigare și soluționare a sesizărilor referitoare la practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi in cadrul lanțului de aprovizionare agricol si alimentar („Regulamentul”) a fost aprobat prin Hotărâre de Guvern, în ședința din data de 09 martie 2023, fiind publicat în Monitorul Oficial nr. 209 din data de 14 martie 2023, intrând în vigoare la aceeași data.

Tot pe 14 martie 2023, Consiliul Concurentei a emis un comunicat de presă prin care enumeră principalele clarificări aduse prin Regulament și menționează că, în prezent, se lucrează la elaborarea instrucțiunilor de individualizare a sancțiunilor stabilite de legea privind practicile comerciale neloiale, iar în măsura în care mediul de afaceri va continua să semnaleze eventuale deficiențe ale legislației naționale de implementare a Directivei UTP nr. 633/2019, se vor putea avea în vedere eventuale propuneri de modificare.

A spune că participanții la comerțul cu produse agro-alimentare așteptau acest Regulament ca pe pâinea caldă nu este o exagerare. Poate doar un joc de cuvinte.

La nivel substanțial există o serie de precizări binevenite. Pornind de la definirea noțiunii de vicii ascunse (drept deficiente care existau la momentul predării bunului, dar care nu puteau fi descoperite de cumpărător prin mijloace obișnuite de verificare, deci autonom față de definiția oferită de Codul Civil) și terminând cu clarificarea modului în care se va calcula cifra de afaceri (la nivel de grup), Regulamentul aduce un strop de claritate în multe privințe considerate anterior neclare.

Totodată, a devenit mai clar care sunt limitările care trebuie avute în vedere de furnizori și cumpărători când stabilesc reduceri. Astfel, rabaturile și sconturile sunt interzise complet, iar toate celelalte reduceri, indiferent de denumirea și specificul lor, se vor încadra în limita de 20% din valoarea facturată. Limita respectivă se aplică indiferent dacă reducerile sunt on-invoice sau off-invoice și, la calculul ei, vor fi avute în vedere doar produsele agricole și/sau alimentare. Pentru a determina respectarea acestor limitări, Consiliul Concurenței va analiza prevederile contractuale, dar și nivelul prețului de vânzare negociat cu furnizorul.

O altă precizare binevenită este aceea că se va considera o practică unică (și nu o practică repetată): (i) încălcarea aceleiași prevederi a legii în mai multe magazine ale rețelei; respectiv (ii) o prevedere a unui contract standard/ o practică standard, chiar dacă se regăsește în multiple contracte sau este practicată de cumpărător în relațiile cu mai mulți furnizori.

Alte precizări punctuale vizează faptul că valorile serviciilor de plasare secundară, de marketing, de publicitate precum și de suportare de către furnizor a costului reducerilor pentru produsele agricole şi/sau alimentare vândute de cumpărător cu titlu promoțional trebuie să însumeze cel mult 5% din valoarea încasată de furnizor. Prestarea acestora trebuie convenită anterior prin clauze clare și lipsite de ambiguitate și realizate exclusiv la solicitarea furnizorului.

Cu privire la interdicția de a impune produse și servicii furnizorului, Regulamentul clarifică faptul că nu se aplică situațiilor în care cumpărătorul solicită certificări obligatorii pentru comercializarea produselor agricole și/sau alimentare și certificărilor voluntare utilizate în practică pentru produse marcă proprie. Tot cu referire la marca proprie, conform Regulamentului, condițiile pentru listarea/ afișarea la raft pentru marca cumpărătorului trebuie să fie echitabile și similare cu cele pentru marca furnizorului, cumpărătorului fiindu-i interzis să prefere să listeze/ afișeze la raft produse marcă proprie în detrimentul celor marcă națională, în lipsa unor criterii obiective.

Din punct de vedere procedural, Regulamentul precizează că analiza Consiliului Concurenței, realizată în exercitarea funcției de autoritate cu rol în aplicarea Legii 81/2022, va fi realizată în două faze:

• Analiza preliminară, în care sunt verificate documentele și informațiile furnizate prin formularul de sesizare. În această fază se verifică existența obiectului sesizării, a unui interes legitim (care nu se prezumă), și existența documentelor probatoare;
• Cercetarea aprofundată, în care se pot trimite solicitări, se pot efectua inspecții, se pot lua măsuri interimare, în care poate avea loc recunoașterea și care se finalizează cu o notă de concluzii.

Rămâne de văzut modalitatea concretă în care se vor desfășura aceste două faze, precum și nivelul de detaliu care va fi avut în vedere, având în vedere termenul de soluționare relativ scurt – cel mult 90 de zile de la data înregistrării sesizării.

Este de precizat faptul că niciuna dintre prevederile Regulamentului nu modifică sau limitează interdicțiile prevăzute de Legea 81/2022. Regulamentul are exclusiv un rol de clarificare, nu de modificare, suplimentare sau restrângere a prevederilor Legii 81/2022. Ca atare, ar fi absurd să punem în totalitate pe seama Regulamentului ceața care încă planează asupra dispozițiilor și implementării Legii 81/2022. Regulamentul realizează o parte importantă din cât putea realiza, reprezentând un pas important în drumul spre mai multă certitudine legislativă. Din nefericire, respectivul drum este mult mai lung.